Revenire

Stiu, stiu, nu am mai scris nimic de ffff mult timp, dar am avut un motiv intemeiat, de fapt, nu e doar unu. In primul rand, nunta se apropie cu pasi repezi, repezi, parca ar vrea sa ne prinda nepregatiti. Apoi, ziua s-a facut brusc prea mica pentru cat ar vrea Adelina sa stea pe afara. Si afara doar alearga de ma intorc in casa sleita de puteri si ea inca dornica de joaca. Oare cata energie poate sa aiba in ea? Si cand intram in casa pentru a manca si noi ca oamenii la masa, sa te tii plansete cu lacrimi de crocodil de imi sfasie inima. In rest, toate bune si frumoase. Va salutam pe toti pe fuga si sper sa mai prind curand un mic ragaz sa mai respir si eu.